M-am regasit ca un nebun in aceasta lume si am scapat de cusca din care eram captiv , sunt liber , liber ca un fulg de nea in adierea vantului si ma simt matur si sincer ca in prima zi din viata.
sunt uimit de felul in care cei din jur nu constientizeaza trecerea timpului si ca cele mai neinsemnate lucruri trec pe langa ei ca apa peste pietre, e pura tragedie sa nu intelegi lucrurile neinsemnate si micile remuscari ale timpului sa nu le iei in seama. Sunt convins in sinea mea ca marginea prapastiei s-a indepartat de mine si sentimentele mele s-au racit si inima mea trece nepasatoare pe langa atatea suflete ce i-ar putea aduce fericirea.Dar nu e necesar! Insist ca nu e necesar sa reintregesc parti din mine in sufletele chipurilor pe care le vad zilnic, temporar sau permanent , sau le zaresc adesea in poze si clipuri.Sunt nascut sa nu mai gust din siguranta relatiilor si sa caut din copilarie acea chimie , acel "lucru" pe care lumea il considera evident in lumea asta.Sunt fericit cu mine si cu escapadele mele tandre , dar lipsite de insemnatate si stau cu gandul impacat ca as putea continua povestea vietii mele in aceiasi forma nosalanta si plina de un ireal fantastic. Expresia misogina si aroganta pe care o maschez de multe ori cu un zambet tragic pe care nici ochii cei mai ageri nu o depaseste si totusi sunt eu un sincer om..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu