Asimetrie.

   Mi-am luat avans de fericire, ca viitorul e putin probabil si strig in scumpa mea nestire, ca e ceva notabil, ca e ceva ce se dezleaga-n ganduri, si ca se va cuprinde ea vreodata-n randuri, dar nu stiu cand, si nu stiu ce, nu neg nici cum , reneg de ce, si ma intreb cu pasii apasati din viata, cum pot traii cu-atat de trista fata, si totusi sa exprim atat de bine tot, e bucurie,teama,ura, e compot, compot de experiente si trairi profounde, e dor de poate noi, e dor de unde?, e totul asimetric in corpu-mi desclestat, si-n catusat in cusca-mi detestat, de tot ce aduna-ta-i in decurs de ere,cu tot ce am luptat, adesea cu himere, ma incadrez cu stima si cu haos, in gandul prea iubit numit repaos.

Defapt..

     Au trecut ceva luni de cand am scris ultima data, m-am pus din nou la masa mea de scris, dar nu e tot ce eu aveam odata, restrans in tot ce am atins?,ma-ncumet sa reneg in randuri prea multa mea visari iar atuncate, si de sunt inecat acum in ganduri, ca de eram un vis, sunt realitate, de m-am intors serios si poate inteles, de m-am intors apreciat de lumea-mi fara sens, ca iar de nu, de nu sunt numai eu, imprastiat ca o cenusa de ateu, dar zic senin, umbrit putin de fala-mi, ca sunt prea preschimbat in chiciuri si vertebre, de ma gasesc acum coloana-mi intre zebre, si cand zic zebre nu zic animale, nu zic nici trecere de pietoni, zic gandurile-mi dungilor tenebre, de ma tin treaz din noapte pana-n zori.Sunt fericit , dar totusi realista, si am momente ,da, in care poate-s trist, dar ma-ntremez cu fiecare clipa , jurandu-mi ca de-acum nu fac risipa, de tot si de nimic nu voi mai abuza , de tu imi esti blestemu-mi draga mea.