Fara nume...

Doar o expozie de sentimente ma apasa
Doar ura ,doar tristete doar speranta,
In suflet sunt acum ca omul fara casa
Confuz de mine insumi abatut de restanta


Ca e restanta-mi mintea la mangaiere dulce,
Si visele-mi sunt rupte ,sunt sfasiate pur
Nu ma-nteleg pe mine ,nu stiu cat poate duce
Bataia peste lacrimi si greul ce-l indur


As vrea sa-mi inteleg gandirea
Si clipa de acum s-o inteleg
Sa caut eu in mine fericirea
Sa stiu acum eu calea ce-o aleg


E-atata de pustiu aici in mine
Greselile le fac in apasare
Nu ma gandesc la gesturile fine
Nu stiu nici ce ma sfartec-asa tare


Sunt zdrentuit in suflet
Sunt franjurit in vise
Imi caut acel cuget
Cu mainile-mi inchise


Incatusat de propria-mi manie
Legat la ochii de propria-mi mandrie
Cu gura-mi ferecata in dulcea agonie
Ma-ntreb de mult de ce doar mie


Mi se intampla ,mie,eu geniu temator
Nascut din apa rece si ger ratacitor
Nascut din maiestrie si rana timpurie
Blestemule de veacuri mi te rasfrangi tot mie?

Cuvinte...

In acelasi pantec zdrentuit de vreme ,
In care cresc de ere pustiile blesteme
Lipsita de vlaga si inghetata rau ,
Statea o inima ratacita'n greu

Nu avea aparare si imbracata'n sange ,
Al noptii tipat in liniste se'atinge
Nimic nu are sens in acel univers ,
Pierdut de mult in ale vremii vers

Pierduta in mormantul blestemat de umbre ,
Pe ale vechiiului cavou pavat cu vise sumbre
Brazdat de sange si pur ca o fecioara ,
Un gand acum in minte in lacrimi se omoara

Pareri...

Tocmai am aflat ca fericirea exista chiar si atunci cand motivele ar fi infime…chiar si cand te desparti de clipele frumoase din viata ta…cauti persoanele care te’ar putea face fericit ...si peste cine dai?…dai peste cele pe care le iubesti care ti’au fost alaturi si care u credeai ca nu o sa’ti mai aduca vreodata fericirea…ma trezesc in fiecare dimineatza cu acel zambet scurs si cu aceiasi privire…dar mereu ca cate un strop cald de bucurie in inima…nimik nu ma face mai fericit decat acea secunda in care u, cea inca nedescoperita incepi sa ma alinti in visele mele un pic sumbre ,pline de melancolia cugetarilor nostalgice..tu cea care ma asteapta parca sa ajung sa descopar fericirea pura …dar cand ma trezesc din visul meu vad cu ochii un pic scanteiati de o lacrima fierbinte ca, nimik din ce am visat nu a fost aproape…

Eu...

M-am nascut in clipe diferite , in secunde pierdute si-n minute mute , am reinviat de mai multe ori in persoane diferite m'am reincarnat dar mi'am pastrat aceleasi sentimente variate dar asemanatoare ,aceiasi tristete bantuita de fericire,aceiasi putere de invingator dar arsa de esecuri ,dar,oricum clipa renasterii mele ma face diferit,unic,dar si ciudat ,mut si plin de cuvinte ,orb dar si plin de vise,muritor dar totusi etern...

Despre ea...

Sa va spun despre ea...e greu de descris dar o sa incerc daca nu reusesc ...de fapt nu am voie se nu reusesc...e cea mai frumoasa fata pe care am intalnit-o ...inca ma gandesc cum oare am putut sa intalnesc o asemenea persoana...in fine a fost totul a fost fulgerator...inca sunt marcat de felul cum vorbeste ,cum clipeste cum zambeste...e tot ce ti-ai putea dorii la o persoana...ne-am ratacit privirile de nenumarate ori si tot gasesc in ochii ei acel ceva ce ma poate duce pe drumul bun...cand sunt langa ea spun numai prostii nu ma pot controla,am comis'o de nenumarate ori si ea totusi m-a iertat...are cel mai bun suflet o inima atat de mare ca ar putea cuprinde un univers intreg...ma intelege ma asculta cand am de spus ceva...ma sfatuieste ,imi zambeste cand sunt trist ...cu ea imi permit sa fiu copil ,sa strang din dinti cand imi spune ceva ce doare ,sa oftez cand se supara pe mine,sunt victima orgoliului meu prostesc ,ea e scaparea,sunt in cusca mea inca imatura ea e cheia,sunt in pe marea mea plina de greseli ea ma tine desupra...v-am spus de la inceput ca e greu de descris o sa revin cu o descriere mai ampla cand o sa o cunosc mai bine...

Am inteles ceva...

Am stat atata timp plangandu-mi de mila si jelindu-mi sentimentele precum un copil mic ce plange dupa sanul mamei...M-am ratacit in ale mele probleme ...care nu le stiu dar totusi le am...nerealizand ca lumea e prea obosita de problemele ei si nu de ale mele...n-am probleme...mi-am deschis ochii larg si ce am vazut nimic...nici griji nici probleme ...m-am ascuns in umbra sentimentelor si alea le-am ascuns in spatele perdelelor de fete triste si obosite de zi cu zi...sperand ca daca le tin pentru mine nu o sa am de suferit...ma adanceam din ce in ce mai mult in mine rupandu-ma de singurul fir de realitate ea,ce m-a adus un pic cu picioarele pe pamant,am sperat pana in ultima clipa ca ce e in mintea mea e greu de inteles,dar e simplu prea simplu,nu e nimic concret acolo si ganduri aiurea despre existente sincere ,apasate de asa zisele mele greutati si lacrimi ,fade ,dureri false ce ma cutremurau in fiecare clipa...a venit timpul sa ma gandesc serios la ce vreau sa fac cu sufletul meu ,sa nu-l mai imbib de tristete...sa'l golesc de ura sa ratacesc iar prin dragoste...

Iti urmaresc privirea...

Ma pierd si stiu de ce...dar nu pot explica cum ratacesc mereu eu in privirea ta...cum inima imi bubuie cand te zaresc in fata si sufletu'nghetat spre tine se dezgheata....cum inchid ochii si ma gandesc ce te'as strange in brate si ce te'as saruta...te-as implora iubire te'as implora sa nu mai pleci de langa mine cu tine as sta m-as scurge-n bratele tale topit de bucurie si te-as privi in ochii din dulce nebunie...Dar mintea mea e singura la tine nu ajunge doar spera ca pe tine in brate te v-a strange...poate nu-i bine ce am zis dar eu sunt sigur oare ca de ajung la tine gasesc doar alinare,ca viata mea v-a fi mai buna langa tine dar cine poate stii hai spune-mi cine?...nu incercati raspunsuri dure sau nu-ncercati de loc ca ce zic eu aici poate e doar un joc si incercati degeaba sa dati solutii bune cand nici macar nu stiti de la cine sper anume:))...
Distrug in voi acele sentimete ce nu stiati sa le numiti dar stiu ca si voi de cititi va amintiti de cine ati fost voi indragostiti sau sunteti dupa bunul caz...hai sa schimbam together acest macaz...